Scurtă Istorie a Căsătoriei în România: De la Datorie la Alegere

Acum un secol, căsătoria era o evidență, o etapă aproape obligatorie în viața de adult. Astăzi, este o alegere, o celebrare, o întrebare printre altele. În puțin peste o sută de ani, instituția căsătoriei în România a cunoscut o transformare mai profundă decât în mia de ani precedentă.

De la pilon al societății la proiect personal de cuplu, de la contract indisolubil la uniune flexibilă, cum a evoluat căsătoria pentru a reflecta imensele schimbări din societatea noastră?

Haideți să pătrundem în această istorie fascinantă pentru a înțelege mai bine ce înseamnă să te unești astăzi.

1. Începutul Secolului XX: Instituția de Neatins

La începutul anilor 1900, căsătoria era fundamentul societății. Era un contract economic și social, mult mai mult decât o afacere sentimentală.

• Un Pilon Patriarhal: Soțul era șeful familiei, iar soția îi datora supunere. Legislația vremii consolida acest model, în care rolurile erau strict definite.

• Divorțul, o Excepție: Deși legal, divorțul era rar, costisitor și foarte prost văzut de societate. Căsătoria era concepută pentru a fi indisolubilă.

2. Perioada Comunistă (1947-1989): Căsătoria ca Datorie Civică

Instaurarea regimului comunist a bulversat complet instituția. Căsătoria a trecut de la o obligație socială la o datorie civică, încurajată de stat.

• Politica Familială a Statului: Statul promova activ căsătoria și natalitatea, considerându-le esențiale pentru construcția națiunii. Divorțul a fost îngreunat considerabil, în special pentru cuplurile cu copii.

• Egalitatea Teoretică: Pe hârtie, regimul promova egalitatea între sexe, iar femeile erau integrate masiv în câmpul muncii. În practică, modelul tradițional persista adesea în spațiul domestic.

3. Anii '90-2000: Tranziția spre Libertate

După Revoluția din 1989, societatea românească a intrat într-o perioadă de tranziție rapidă, adoptând modele occidentale.

• Liberalizarea Divorțului: Procedurile de divorț au devenit mult mai simple și accesibile.

• Ascensiunea Uniunii Libere: Pentru prima dată, a trăi în cuplu fără a fi căsătorit (concubinaj) devine o opțiune vizibilă și din ce în ce mai acceptată social, ca o alternativă la cadrul rigid de dinainte. Căsătoria nu mai este singurul model de viață în doi.

4. Secolul XXI: Căsătoria între Tradiție și Dezbatere

În România, spre deosebire de alte țări europene, căsătoria rămâne legal definită ca uniunea dintre un bărbat și o femeie.

• O Instituție Redefinită de Iubire: Căsătoria este acum definită în primul rând de iubire și de voința de a se angaja, dar în cadrul legal existent. Dezbaterile sociale reflectă tensiunea dintre valorile tradiționale și aspirațiile moderne.

5. Și Astăzi?

A te căsători în 2025 nu mai are nimic de-a face cu a te căsători în 1925.

• O Alegere Puternic Simbolică: Deoarece nu mai este o obligație, căsătoria a devenit o alegere cu atât mai puternică. Este o declarație de iubire publică, o mare petrecere care adună apropiații.

• Un Proiect de Cuplu: Organizarea nunții a devenit o aventură în sine, primul mare proiect al cuplului, unde fiecare detaliu, de la ceremonie la cadouri, este personalizat pentru a reflecta povestea lor unică.

Concluzie: Mai Liberă, Mai Puternică

Departe de a dispărea, căsătoria s-a reinventat. Eliberată de greutatea obligației sociale, a devenit una dintre cele mai frumoase expresii ale libertății individuale și ale iubirii alese. Și tocmai această libertate și unicitate căutăm să le celebrăm în fiecare zi.